De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ελληνική Δημοκρατία Republica Elenă
Drapel Stemă
Deviză: Ελευθερία ή Θάνατος (Greacă: Libertate sau Moarte)
Imn naţional: Imnos pros tin Eleftherian
Capitală	Atena 37°47'52"N 23°37'04"E
Oraş principal	Atena
Limba oficială	Greaca2
Sistem politic	republică
- Preşedinte	Karolos Papoulias
- Prim-ministru	Kóstas Karamanlís
Independenţă	Faţă de Imperiul Otoman 25 martie 1821
Suprafaţă
- Total	131,940 km² km² (locul 94)
- Apa (%)	0,86%
Populaţie
- {{{an}}}	10,665,989 loc. (locul 70)
- Densitate	82/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB	{{{PIB_PPC_an}}}
- Total	$230.684 miliarde $ (locul 28º)
- Per capita	$21,017 $
Monedă	Euro (EUR) ({{{Monedă-ISO}}})
Fus orar	UTC +2 / +3
Zi naţională	{{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet	.gr
Prefix telefonic	+30

Grecia (greacă Ελλάς / Ellás, Ελλάδα / Elláda) sau Republica Elenă (greacă Ελληνική Δημοκρατία / Ellinikí Dhimokratía) este o ţară din sud-estul Europei membră a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene şi a zonei euro.

Grecia este situată în Peninsula Balcanică, la sud de Bulgaria, FRI Macedonia şi Albania şi la vest de Turcia. Are un litoral de 13.676 km la Mările Egee, Ionică şi Mediterană.

Considerată de mulţi drept leagănul civilizaţiei occidentale, Grecia are o istorie lungă şi bogată, timp în care şi-a răspândit influenţa pe trei continente.

[modifică] Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  Istoria Grecieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Ţărmurile mării Egee au văzut dezvoltarea primelor civilizaţii europene, şi anume cele ale minoanilor şi miceenilor. După ce acestea au început să cadă, a urmat o "Eră Neagră" până în 810 î.Hr., când a apărut o nouă civilizaţie elenă. A fost Grecia oraşelor-state care stabilea colonii în Mediterană, care rezista invaziilor perşilor şi a cărei cultură va fi baza civilizaţiei elene, după căderea imperiului lui Alexandru cel Mare (rege al Macedoniei).

Această cultură a avut o influenţă majoră asupra romanilor, care deşi au reuşit să treacă de armata grecească decăzută în 168 î.Hr., au fost cuceriţi ei înşişi de civilizaţie. Pe când era o provincie a Imperiului Roman, Grecia domina cultura Mediteranei de est, iar când imperiul s-a împărţit în două, Imperiul Roman de Răsărit sau Bizantin, cu centrul la Constantinopol, a primit o natură grecească. Din secolul IV până în secolul XV, Imperiul Roman de Răsărit a supravieţuit atacurilor din vest şi din est, până când pe 29 mai 1453, Constantinopulul a căzut în faţa otomanilor.

Domnia otomană se va păstra până în 1821 când grecii îşi declară independenţa. După încheierea Războiul Grec de Independeţă în 1828, Grecia alege calea unei monarhii, înfiinţându-se Regatul Greciei (1833). În secolul XIX şi la începutul secolului XX, Grecia încearcă să-şi însuşească populaţia vorbitoare de greacă din Imperiul Otoman, crescând încetul cu încetul în teritoriu şi populaţie, până în 1947, când ajuge la mărimea sa de astăzi.

După cel de-al doilea război mondial, Grecia a trecut printr-un război civil ce a durat până în 1949, după care a aderat la NATO în 1952. Pe 21 aprilie 1967 armata a preluat puterea în urma unei lovituri de stat, formând aşa-numitul "Regim al Coloneilor". În 1973 regimul a abolit monarhia greacă. Problema Ciprului a dus la prăbuşirea dictaturii militare în 1974 şi la stabilirea unei republici democratice în 1975, după un plebiscit. Grecia a aderat la Uniunea Europeană în 1981 şi a adoptat euro ca monedă în 2001 (vezi Monedele euro greceşti).

[modifică] Provincii

Pentru detalii, vezi articolul  Subdiviziunile Grecieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Grecia este formată din 13 provincii, care sunt împărţite la rândul lor în 51 de prefecturi (nomoi, singular - nomos):

Pe lângă acestea există o regiune autonomă, Muntele Athos (Ayion Oros - Muntele Sfânt), un stat monastic sub suveranitate grecească.

Nomoi sunt divizate în 147 eparhii (singular eparhia), care sunt împărţite în 1.013 localităţi: 130 localităţi urbane (dimi) şi 900 comunităţi rurale (kinotites). Înainte de 1999, existau 5.775 de autorităţi locale: 361 demoi, 5.560 koinotites, împărţite în 12817 localităţi (oikosmoi).

[modifică] Geografie

Harta Greciei

Pentru detalii, vezi articolul  geografia Grecieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Grecia este formată dintr-o parte continentală cu numeroase golfuri şi peninsule (Peloponezul, o peninsulă legată de continent prin golful Corint) şi o parte insulară (aproximativ 3 000 de insule în Marea Egee, Marea Ionică şi Marea Mediterană). Insulele cele mai importante sunt Creta, Rodos, Corfu şi grupele Dodecaneze şi Ciclade. Grecia are aproximativ 15 000 km de coastă.

[modifică] Economie

Pentru detalii, vezi articolul  economia Grecieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Demografie

Pentru detalii, vezi articolul  demografia Grecieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Pe lângă vorbitorii de greacă există şi câteva limbi vorbite de minorităţi.

Cele mai importante limbi ale minorităţilor sunt:

albaneza

aromâna (în Grecia centrală, cca. 100.000 vorbitori activi din grupa aromânilor, sau chiar a vlahilor, cca. 300.000 de vorbitori activi)

bulgara (30.000)

macedoneana

turca, în Tracia

Aproximativ 95% din populaţie aparţine Bisericii Ortodoxe Greceşti. Această Biserică cunoaşte o influenţă importantă asupra formării grecilor ca adulţi. Pe lângă ortodoxism, în Grecia există şi comunităţi musulmane, catolice, protestante sau iudaice.

[modifică] Cultură

Pentru detalii, vezi articolul  cultura Grecieivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Santorini — Arhitectură tipic grecească

[modifică] Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Grecia

• Portalul administraţiei greceşti
• A list of Greek Embassies Worldwide
• Sarti Info

[modifică] Vezi şi

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
• Listă de oraşe din Grecia

v • d • m Grecia — Greci — Limba greacă
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Floră • Faună • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal

v • d • m Uniunea Europeană şi ţări candidate la extindere
Membri	Austria • Belgia • Bulgaria • Cipru • Danemarca • Estonia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Malta • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Suedia • Ţările de Jos • Ungaria
State cu statutul de candidat	Croaţia • Republica Macedonia • Turcia

v • d • m Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO / OTAN)
Ţări membre	Belgia • Bulgaria • Canada • Danemarca • Estonia • Franţa • Germania • Grecia • Islanda • Italia • Letonia • Lituania • Luxemburg • Norvegia • Polonia • Portugalia • Regatul Unit • Republica Cehă • România • Slovacia • Slovenia • Spania • Statele Unite • Turcia • Ţările de Jos • Ungaria
Ţări candidate	Albania • Croaţia • Republica Macedonia

v • d • m Ţări dezvoltate
Andorra • Australia • Austria • Belgia • Canada • Coreea de Sud • Danemarca • Elveţia • Finlanda • Franţa • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Israel • Italia • Japonia • Liechtenstein • Luxemburg • Monaco • Norvegia • Noua Zeelandă • Portugalia • Regatul Unit • San Marino • Singapore • Spania • Statele Unite ale Americii • Suedia • Taiwan • Ţările de Jos • Vatican

v • d • m Europa
State suverane	Albania • Andorra • Armenia² • Austria • Azerbaidjan¹ • Belarus • Belgia • Bosnia şi Herţegovina • Bulgaria • Cipru² • Croaţia • Danemarca¹ • Elveţia • Estonia • Finlanda • Franţa¹ • Georgia¹ • Germania • Grecia • Irlanda • Islanda • Italia • Kazahstan¹ • Letonia • Liechtenstein • Lituania • Luxemburg • Malta • Monaco • Muntenegru • Norvegia¹ • Polonia • Portugalia¹ • Regatul Unit • Republica Cehă • Republica Macedonia • Republica Moldova • România • Rusia • San Marino • Serbia • Slovacia • Slovenia • Spania¹ • Suedia • Turcia¹ • Ţările de Jos¹ • Ucraina • Ungaria • Vatican
Teritorii dependente şi autonome	Adjaria (Georgia) • Adîgheia (Rusia) • Akrotiri şi Dhekelia (Regatul Unit) • Åland (Finlanda) • Azore (Portugalia) • Başchiria (Rusia) • Cabardino-Balcaria (Rusia) • Calmîchia (Rusia) • Canare¹ (Spania) • Carelia (Rusia) • Catalonia (Spania) • Cecenia (Rusia) • Ceuta¹ (Spania) • Ciuvaşia (Rusia) • Corsica (Franţa) • Crimeea (Ucraina) • Daghestan (Rusia) • Feroe (Danemarca) • Friuli-Veneţia Giulia (Italia) • Găgăuzia (Republica Moldova) • Gibraltar (Regatul Unit) • Groenlanda¹ (Danemarca) • Guernsey (Regatul Unit) • Inguşetia (Rusia) • Jersey (Regatul Unit) • Karaciai-Cerkessia (Rusia) • Komi (Rusia) • Madeira¹ (Portugalia) • Man (Regatul Unit) • Mari El (Rusia) • Melilla¹ (Spania) • Mordovia (Rusia) • Muntele Athos (Grecia) • Nahicevan¹ (Azerbaidjan) • Neneţia (Rusia) • Osetia de Nord (Rusia) • Sardinia (Italia) • Sicilia (Italia) • Tatarstan (Rusia) • Trentino-Tirolul de Sud (Italia) • Ţara Bascilor (Spania) • Udmurtia (Rusia) • Valle d'Aosta
State nerecunoscute	Abhazia ³ • Cipru de Nord¹ ³ • Kosovo³ • Nagorno-Karabah • Osetia de Sud ³ • Transnistria
¹ O parte a teritoriului său sau teritorii dependente se află în afara Europei. ² O ţară se află în întregime în alt continent, dar are conecţiuni geopolitice mai puternice cu Europa. ³ Recunoscut parţial.